Romanian Recordings

Theodore John Kaczynski pare să fie uitat de societatea de azi, mereu aflată într-o goană nebună după progres. Nu este nimic de mirare, dacă luăm în considerare uriaşa forţă mediatică a societăţii tehnoglobaliste actuale şi baricada antitehnologică de pe care a luptat matematicianul de origine poloneză.
După cum era de aşteptat, numele acestui geniu în matematică care a ales apoi să lupte singur contra sistemului, a fost acoperit cu un strat gros de informaţie inutilă, pentru a fi uitat. De parcă aceasta nu ar fi de ajuns, majoritatea formatorilor de opinie (începînd cu marile trusturi informaţionale şi terminînd cu simpli bloggeri) scot în evidenţă doar latura violentă a lui Unabomber – crime, violenţă – şi se fac a uita de ideea centrală în jurul căreia a luptat acesta – evadarea omului de sub dominaţia sistemului tehnologic.
Nu încape loc de îndoială: Theodore Kaczynski este sorit uitării într-o lume pentru care sistemul este cel care gîndeşte. Aparent – oamenii de azi au dreptul de a alege liber. Practic – ei pot alege doar din meniul înaintat de sistem, iar orice abatere este strict pedepsită. Prin urmare, astăzi puţini au auzit de Unabomber, şi de cele mai multe ori deţin o informaţie greşită despre el, preluată automat din mass-media stîngistă.
Din păcate, istoria o scriu învingătorii. Iar în ultimul secol, învingătorii au fost mai mereu reprezentanţi ai sistemului: comunişti, capitalişti, liberali, cosmopoliţi. Iată de ce învinşii – aici putem enumera monarhia, mişcările de renaştere naţionale din Europa, intelectualii de dreapta, şi de ce nu, pe Unabomber – vor fi supuşi ponegririi şi demonizării.
Şi totuşi, adevărul mai iese la iveală, pe ici, colo. Cartea lui Ovidiu Hurduzeu „UNABOMBER – profetul ucigaş” îşi propune să expună obiectiv cazul, aşa cum a fost. Departe îi este autorului intenţia de a-l ridica în slăvi de cel care a ucis pentru a se face auzit. În schimb, cartea are meritul de a fi scrisă de pe poziţii ne-stîngiste (atît de specifice gîndirii liberale şi marxiste a vremii).
Citiţi această carte. În ea aflăm informaţii utile despre societatea americană postbelică, despre experimentele psihologice la care au fost supuşi tinerii studenţi de către CIA. Totodată, facem cunoştinţă cu mentalitatea marxistă a intelectualităţii americane din anii ’60 şi pînă azi, şi cu felul în care justiţia americană îi tratează „egal” pe cetăţenii săi. Şi nu în ultimul rînd, citind cartea aflăm povestea unui geniu în matematică care a declarat război lumii acesteia.
Rog să fiu înţeles corect – nu sunt de acord cu totul din ceea ce constată şi propune Theodore Kaczynski. Sunt aspecte importante, pe care nu le putem neglija – ateismul său, lipsa unui cît de mic răspuns la probleme spirituale actuale, utilizarea violenţei, limitarea la aspectul material al luptei dintre om şi tehnologie.

Thomas Robert Malthus (n. 14 februarie 1766 — d. 23 decembrie 1834) a fost un teoretician economic englez, fondatorul teoriei care îi poartă numele, conform căreia populația crește în progresie geometrică, în timp ce mijloacele de subzistență cresc în progresie aritmetică. Teoria sa este cunoscută sub numele de malthusianism; ca o consecință a acestei relații dintre populație și starea economică, Malthus considera că sărăcia, bolile, epidemiile și războaiele sunt factori pozitivi pentru omenire, dat fiind că asigură echilibrul între numărul populației și cantitatea mijloacelor de subzistență.

Războiul Civil Rus s-a desfășurat între 1917 și 1923. După succesul Revoluției Ruse, noul guvern bolșevic al Rusiei a semnat pacea cu Germania la Brest-Litovsk, tratatul de pace fiind ratificat pe 6 martie 1918. Acest tratat de pace era singura opțiune, deoarece armata rusă era într-o stare haotică și de totală indisciplină atunci când Germania a atacat în februarie 1918, deși vechea armata țaristă fusese reorganizată în ianuarie ca "Armata Roșie a Muncitorilor și Țăranilor".

Acest tratat a unit un număr de grupuri antibolșevice din Rusia sau din afara ei, să acționeza împotriva noului regim. De exemplu, Winston Churchill a declarat că bolșevismul trebuie "strâns de gât în leagăn".

Războiul civil este un conflict armat în care facțiunile aflate în conflict sunt segmente ale populației aceleiași țări, imperiu sau diviziune politică. În general, aceste războaie au ca sursă lupta pentru controlul puterii în stat.

Asemeni tuturor războaielor, conflictul poate avea cauze religioase, etnice, sau economice (distribuția bunurilor între clasele sociale). Unele războaie civile sunt descrise ca fiind revoluții în urma cărora rezultă schimbări sociale majore. Unii istorici cataloghează revoltele populare ca fiind războaie civile dacă acestea sunt însoțite de lupte armate între structuri militare. Altfel spus, o revoltă se transformă în război civil când facțiunile angajate în conflict dispun de forțe militare. Alți istorici definesc războiul civil ca pe un conflict cu violență susținută, de durată, între facțiuni organizate sau între regiuni bine stabilite aparținând aceleiași țări, indiferent dacă acestea se manifestă sau nu prin acțiuni militare.

Distincția între razboi civil și revoluție e pâna la urmă arbitrară: revolta din anii 1640 care a răsturnat (temporar) monarhia engleză e cunoscută ca Războiul Civil Englez; revolta coloniștilor americani în anii 1770 împotriva regimului britanic, desfășurată după scenariul tipic la războaielor, cu lupte purtate între structuri militare, e cunoscută ca Revoluția americană.

„Într-un război civil, chiar și victoria reprezintă o înfrângere.”
—Marcus Annaeus Lucanus

Secera și ciocanul este un simbol folosit pentru reprezentarea comunismului și a partidelor comuniste. Imaginea celor două scule suprapuse simbolizează alianța politică dintre țărănime și proletariatul industrial.

Simbolul este foarte cunoscut datorită încorporărării sale în steagul roșu al Uniunii Sovietice. Simbolul secerii și ciocanului este folosit și pentru alte steaguri sau embleme.

Secera și ciocanul a evoluat din simbolul original plugul și ciocanul, cu aceeași semnificație. Deși este cunoscut încă din 1917, când era folosit pentru diferite insigne ale Armatei Roșii și ale Gărzilor Roșii simbolul "plugul și ciocanul", "secera și ciocanul" a devenit oficial numai din 1922.

Secera și ciocanul (în limba rusă: серп и молот (serp i molot)) a fost unul dintre simbolurile RSFS Ruse și unul dintre simbolurile Armatei Roșii create în 1918.

Anumiți antropologi au afirmat că acest simbol, la fel ca altele utilizate în Uniunea Sovietică, era de fapt un simbol rus-ortodox preluat de Partidul Comunist pentru a hrăni nevoile religioase pe care comunismul încerca să le extirpeze prin introducerea unei noi "religii" de stat. Simbolul ar fi fost o permutare a crucii duble ortodoxe ruse.

Sergio Leone: Bunul, răul și urâtul
Douglas Adams: Ghidului autostopistului galactic. Viața, Universul și tot restul
Richard Dawkins: Gena egoistă, Ceasornicarul orb, Himera credinței în Dumnezeu
George Orwell: Fluierând a pagubă prin Paris și Londra, Zile birmaneze, Ferma animalelor, O mie nouă sute optzeci și patru, Drumul către Wigan Pier, Omagiu Cataloniei
Erich Maria Remarque: Nimic nou pe Frontul de Vest, Obeliscul negru, Soroc de viață și soroc de moarte
Jack London: Chemarea străbunilor, Dragoste de viață, Colț Alb, Călcâiul de fier
Charles Dickens: Poveste despre două orașe, Prietenul nostru comun, Colind de Crăciun,
Aleksandr Soljenițîn: O zi din viața lui Ivan Denisovici, Primul cerc, Două secole împreună. Evreii și rușii înainte de revoluție
Gogol: Suflete moarte
C S Lewis: Șifonierul, leul și vrăjitoarea; Calul și Băiatul
Shakespeare: Doi tineri din Verona, Poveste de iarnă, Totul e bine când se termină cu bine, Mult zgomot pentru nimic, Visul unei nopți de vară, Cum vă place,
Feodor Dostoievski: Crimă și pedeapsă, Frații Karamazov,
Lev Tolstoi: Război și pace, Moartea lui Ivan Ilici, Împărăția lui Dumnezeu este cu tine, De cât pământ are nevoie un om?
H.G Wells: Mașina timpului, Insula doctorului Moreau, Războiul lumilor, Primii oameni în Lună
Jules Verne: Ocolul Pământului în 80 de zile, Douăzeci de mii de leghe sub mări, Cinci săptămâni în balon,
H. Rider Haggard: Minele regelui Solomon
J. R. R. Tolkien: Stăpânul inelelor, Hobbitul,
Robert Louis Stevenson: Comoara din insulă, Straniul caz al doctorului Jekyll si al domnului Hyde
Kurt Vonnegut: Mic dejunul campionilor, Leagănul pisicii, Abatorul cinci
Stanley Kubrick: Platoșa de metal, Cu ochii larg închiși, Portocala mecanică
Martin Scorsese: Băieți buni, Ultima ispită a lui Isus, Lupul de pe Wall Street, Taurul furios

Scrisoarea este prea lungă

Luna este pe cer

Tu stai pe rochia mea

Podeaua este foarte curată